Cum să îți adresezi întrebări ca să te descoperi

Dacă ai simțit vreodată că viața ta nu e cum ar trebui să fie, atunci a învăța să-ți adresezi întrebări îți va aduce puțină liniște.

Poate crezi că timpul se scurge prea repede sau că nu mai există nimic de făcut, pentru tine, pe pământul ăsta. De fapt, înseamnă că lucrurile cu care erai obișnuit s-au schimbat într-un fel sau altul.

Tendința de a te plânge când lucrurile nu sunt bune

Să presupunem că ceva s-a schimbat în viața ta și că nu știi exact ce.

Dintr-o dată, s-ar putea să ai parte de gânduri precum:

• Viața mea e de căcat;
• Viața mea e terminată;
• Viața mea nu va mai fi niciodată aceeași.

Gândurile acestea sunt toate conectate la propria persoană. Însă este posibil să ai parte de situații unde te plângi în timp ce dai vina pe orice numai pe tine nu:

• Familia și prietenii mei nu m-au înțeles niciodată;
• Șeful meu e un prost pentru că deciziile sale nu sunt bune pentru business și asta îmi afectează viața;
• Școala mă face să-mi pierd timp în loc să mă facă de succes.

Așadar, ce e rău la gânduri precum acestea?

(1) E rău deoarece crezi că astfel de gânduri ar trebui să se întâmple oricum pentru că astfel de gânduri sunt naturale.

(2) E rău pentru că atunci când gândești astfel, subconștientul tău nu poate face diferența și va lua lucrurile în starea lor brută, așa cum i le arunci.

(3) E rău pentru că atunci când te plângi nu rezolvi sau schimbi nimic.

În loc să te plângi, învață să îți adresezi întrebări care să te ajute să te descoperi mai bine. Însă înainte de asta, vreau să îți împărtășesc ceva.

Cercul cunoașterii

Imaginează-ți un cerc. Și mai imaginează-ți că în interiorul acestui cerc se află toate lucrurile pe care le știi.

Tot ce știi despre tot ce știi se află în acest cerc. Fiecare convingere pe care o ai este în interiorul cercului. Toți oamenii pe care îi știi sunt acolo. Absolut totul. Cercul cunoașterii conține totodată toate gândurile tale. Felul în care gândești și gândurile pe care le gândești sunt în interiorul cercului.

De fiecare dată când faci ceva, cercul tău de cunoștințe își schimbă forma și dimensiunea.

Îți aduci aminte cartea pe care voiai s-o citești însă n-ai apucat s-o termini pentru că devenise plictisitoare? Înseamnă că informația pe care ai găsit-o acolo, până în punctul în care te-ai oprit, făcea deja parte din cercul tău de cunoștințe. În același timp, nu ai mai avut răbdare să descoperi dacă există ceva în cartea respectivă ar fi putut să fie în afara cercului tău de cunoștințe.

Îți aduci aminte conversația pe care ai avut-o cu prietenul pe care îl tot întrerupeai? O făceai pentru că probabil aveai impresia că ceea ce urma să îți spună era foarte evident și considerai că nu aveai nevoie de acea informație.

Dacă ai răbdare, cercul tău de cunoștințe se va extinde

Cu cât ești mai răbdător, cu atât cercul tău de cunoștințe se va extinde mai mult. Cu cât cercul tău de cunoștințe se va extinde mai mult, cu atât vei descoperi mai mult. Și cu cât vei descoperi mai mult, cu atât viața ta va deveni mai bună.

Viața ta se îmbunătățește cu răbdare, atunci când ai răbdare.

Imaginează-ți din nou cercul tău de cunoștințe. Așa cum ziceam mai devreme, toate gândurile tale sunt acolo. Și pentru că toate gândurile tale sunt acolo, cercul tău de cunoștințe reprezintă totodată realitatea ta.

Acum imaginează-ți realitatea ta (cu tot ceea ce știi, faci, și gândești) de dimensiunea unei monede. Însă la un moment dat întâlnești pe cineva care are realitatea de dimensiunea unei mingi de basket.

Îți poți imagina cât de multe lucruri poți descoperi dacă ești îndeajuns de răbdător?

Felul în care te plângi are legătură cu răbdarea conectată la cercul tău al cunoașterii

Înainte de toate, a te plânge nu e nimic mai mult decât incapacitatea de a găsi o soluție.

În al doilea rând, a te plânge este explozia metaforică a cuiva care nu știe ce să mai facă.

Prin urmare, dacă ești îndeajuns de răbdător să îi asculți pe ceilalți, poți descoperi informații care au legătură cu obstacole de care s-ar putea să te lovești în viitor. Fix așa cum a trebuit să fii răbdător până la sfârșitul acestui articol pentru a învăța cum să îți adresezi întrebări care să te ajute să te descoperi mai bine.

Cum să-ți adresezi întrebări

Voi folosi exemplele cu care am pornit acest articol.

Pentru fiecare situație, vei avea cuvintele cheie care te vor ajuta să generezi întrebări. Însă pentru a face asta, va trebui să-ți scrii gândurile pe o hârtie.

• Viața mea e de căcat

Cuvânt cheie: de căcat – conectat la cuvântul „viață”.
Întrebări: De ce e viața mea de căcat? Când a început să fie de căcat?

• Viața mea nu va mai fi niciodată aceeași

Cuvânt cheie: aceeași – conectat la cuvintele „viața” și „niciodată”.
Întrebări: Cum a fost viața mea până acum și cum s-a schimbat? Chiar dacă s-ar putea ca viața mea să nu mai fie niciodată aceeași, vreau ca viața mea să fie ca înainte?

Atunci când ai parte de schimbări însă nu știi ce se întâmplă, uite câteva întrebări care să te liniștească:

• Ce s-a schimbat?
• M-am schimbat eu? Dacă da, în ce fel, de ce, și ce m-a făcut să mă schimb?
• S-a schimbat altceva (prieteni, familie, mediu, etc.) în viața mea? Dacă da, cum m-a afectat schimbarea și în ce fel erau relațiile mele înainte de schimbare?

Cu prietenie și optimism,
David