Nu știi ce este neuroștiința? Începe aici!

Dacă acum 6 luni nici nu știam ce este neuroștiința, acum simt că neuroștiința este subiectul care mă interesează cel mai mult.

Acum 6 luni, eram într-un loc în care, de exemplu, nu știam de ce se simte atât de bine să atingi obiective mai mici decât cele mai mari. Mai auzisem despre lucruri precum dopamina, dar nu știam ce e sau ce face.

Un alt exemplu ar fi acela că acum 6 luni vedeam relațiile pe care le aveam cu cei din jur cu totul altfel decât le văd acum.

Am câteva lucruri uimitoare să îți împărtășesc despre neuroștiință și voi lista cele mai multe dintre ele în acest articol. Dar mai întâi, ce este neuroștiința?

Neuroștiința (sau neurobiologia) este studiul științific al sistemului nervos. Este o știință multidisciplinară care combină fiziologia, anatomia, biologia moleculară, biologia dezvoltării, citologia, modelarea matematică și psihologia pentru a înțelege proprietățile fundamentale și emergente ale neuronilor și circuitelor neuronale.

Această explicație a neuroștiinței provine din Wikipedia.

Pentru mine, neuroștiința este un mod mai bun de a mă înțelege și mă ajută să găsesc metode specifice de îmbunătățire a propriei persoane.

Trei resurse pentru a înțelege mai bine neuroștiința

Mai mult decât îmbunătățirea în sine, învățarea despre neuroștiință mi-a dat sentimentul că în cele din urmă descopăr piesele lipsă ale puzzle-ului vieții mele.

Există atât de multe lucruri care nu au funcționat în trecutul meu, cum ar fi disciplina, motivația, succesul și multe altele. Descoperirea neuroștiinței și studierea unor informații detaliate despre aceasta mă face să simt că lucrurile se pot îmbunătăți.

Când te lupți cu depresia și alte lucruri care pot avea un impact negativ asupra percepției pe care o ai asupra lucrurilor din jurul tău, găsirea unei ieșiri din depresie se simte ca o bucată mare de speranță.

Prin urmare, iată trei resurse cu care am început. Și poți începe cu exact aceste trei dacă vrei să te înțelegi mai bine și să te îmbunătățești cu ajutorul neuroștiinței.

1. Your Brain at Work, de Dr. David Rock

Aceasta este o carte grozavă. O carte atât de grozavă!

Dacă ar trebui să menționez un lucru care mi-a rămas din această carte și care este probabil cel mai important, este că avem nevoie de energie și efort pentru a gândi mai multe idei în același timp.

Conform neuroștiinței, cortexul nostru prefrontal este responsabil de cât de creativi suntem, de cum ne stabilim obiective, de cum luăm decizii și multe altele. Dar cortexul nostru prefrontal nu poate păstra în prim plan prea multe lucruri în același timp.

În această carte, cortexul prefrontal este asociat cu o scenă pe care introduci actori (lucruri pe care îți concentrezi atenția) și studiile spun că nu poți avea mai mult de 3-4 actori pe scenă în același timp. Când vine vorba de epuizare, există un conflict între actorii de care ai nevoie pe scenă și cei pe care îi ai de fapt pe scenă. Pentru a o evita, trebuie să îți schimbi atenția de la actorii tăi curenți la orice altceva, astfel încât aceștia să poată părăsi scena și să facă loc celorlalți.

5 idei scurte, dar grozave, din Your Brain at Work

1. Noradrenalina este echivalentul adrenalinei pentru creier, pe care majoritatea oamenilor o simt înainte de a vorbi în public. Este chimia fricii. Când îți este frică, acorzi atenție intensă; ești foarte alert. Frica aduce o vigilență profundă și imediată.
2. Acolo unde noradrenalina este chimia fricii, dopamina este chimia curiozității. A aștepta un eveniment pozitiv (orice creierul percepe ca recompensă) generează dopamină. Recompensele pentru creier includ hrană, sex, bani și interacțiuni sociale pozitive.
3. Pentru a reduce intensitatea a ceva, trebuie să folosești doar câteva cuvinte pentru a descrie o emoție și, în mod ideal, să utilizezi un limbaj simbolic, ceea ce înseamnă să folosești metafore indirecte, valori și simplificări ale experienței tale. Iată ideea: a descrie o emoție doar într-un cuvânt sau două ajută la reducerea emoției. Deschide un dialog despre o emoție și ai tendința să o faci mai intensă.
4. Menținerea unei concentrări bune asupra unui gând se întâmplă nu atât prin modul în care te concentrezi, cât mai degrabă prin modul în care inhibi lucrurile greșite să îți acapareze din atenție. De fiecare dată când te oprești din a face ceva, următorul impuls este mai greu de oprit.
5. Când vorbești cu cineva despre o idee, se activează mai multe părți ale creierului decât atunci când doar te gândești la respectiva idee, inclusiv regiuni de memorie, regiuni lingvistice și centre motorii. Astfel, este mai ușor să îți amintești ideile mai târziu, deoarece ai lăsat o urmă mai largă de conexiuni de urmat.

Găsești cartea în Your Brain at Work Librăriile Cărturești.

2. Habits of a Happy Brain, de Loretta Breuning

O altă carte grozavă!

Dacă ai simțit că informațiile din cartea anterioară sunt prea greu de înțeles, îți recomand să începi cu aceasta. Totul din Habits of a Happy Brain pare a fi mai ușor de înțeles, în caz că nu ai idee ce este neuroștiința.

Dacă ar trebui să menționez un lucru care mi-a rămas din această carte și este probabil cel mai important, este că avem atât neurochimicale bune, cât și rele.

În timp ce dopamina (generată când urmează să obținem ceea ce căutăm) este o neurochimicală bună, cortizolul (generat atunci când ne simțim în pericol și ne face să simțim frică, anxietate sau stres) poate fi considerat unul rău. Dar chiar și neurochimicale rele sunt de ajutor.

De exemplu, să presupunem că pornești un proiect și știi că durează 7 luni doar pentru a îl lansa. În cazul în care începi să vezi șabloane care te fac să înțelegi că este ceva în neregulă cu proiectul tău (poate durează prea mult să lansezi proiectul sau poate că nu se adresează publicului potrivit), atunci se generează cortizol pentru a te face să simți că este ceva în neregulă și să îți ajustezi traseul.

După cum spune Loretta, înțelegerea cortizolului te ajută să faci pace cu lumea din jur.

5 idei scurte, dar grozave, din Habits of a Happy Brain

1. Când vine vorba de așteptări față de realitate, cortexul tău face întotdeauna predicții despre durerea și recompensele viitoare. Dar recompensele anticipate nu se materializează întotdeauna și aceasta este o sursă de cortizol.
2. Cu cât te simți mai amenințat de viața din afara grupului, cu atât mai multă durere o să tolerezi în interiorul acestuia.
3. Simțul plăcut al încrederii te poate distrage de la dezvoltarea abilităților de care ai nevoie pentru a îți promova propria supraviețuire. Te-ai putea sprijini pe ceilalți pentru a evita sentimentul rău al propriilor limitări, dar s-ar putea să ajungi să simți mai multă frustrare.
4. În lumea de astăzi, nu este nevoie să dai cu sapa pentru a obține hrană, dar dopamina te face să te simțiți bine atunci când îți scanezi lumea, găsești dovezi despre ceva care s-a simțit bine în trecut și înaintezi către el.
5. Creierul declanșează bucurie atunci când întâlnește orice mod nou de a își satisface nevoile. Mâncare nouă. Dragoste nouă. Locuri noi. Tehnici noi. Când îți înțelegi creierul, îți dai seama că dezamăgirea vine de la tine, mai degrabă decât de la lucrul în sine.

Găsești cartea Habits of a Happy Brain în Librăriile Cărturești.

3. Huberman Lab Podcast

Aceasta este a treia resursă pe care o recomand și este cea mai interesantă, dar necesită cea mai mare atenție.

Este un podcast nou și l-am descoperit pe Andrew Huberman într-un alt podcast, unde vorbește despre schimbarea și îmbunătățirea creierului.

Pe măsură ce scriu acest articol, podcastul are doar 4 episoade și am avut timp să îl verific pe primul, ceea ce este mai mult decât suficient pentru a fi interesat să aflu mai multe și, de asemenea, să îl recomand.

Dacă ar trebui să menționez un lucru care mi-a rămas din acest episod (și din podcastul de mai sus) și este probabil cel mai important, sunt cele trei lucruri pe care se concentrează creierul: durata, calea și rezultatul. Este vital să înveți cum să gestionezi aceste trei lucruri pentru a îți crește creativitatea.

În primul episod al podcastului, Andrew vorbește despre modul în care ne putem schimba sistemul nervos și începe prin a împărtăși cele 5 elemente din care este format sistemul nostru nervos:

• Senzații
• Percepţie
• Emoții și sentimente
• Gânduri
• Acțiuni

Nu am de gând să îți împărtășesc mai multe despre podcast, dar te încurajez să îl descoperi singur, deoarece te poate ajuta să îți înțelegi mai bine creierul și, în cele din urmă, să îți îmbunătățești viața.

În cazul în care nu știai ce este neuroștiința, sper că acest articol te-a făcut să fii câtuși de puțin interesat de acest subiect. Dacă ai astăzi o oră și ești curios ce este neuroștiința (sau chiar mai puțin), dă play la primul episod din Huberman Lab Podcast. Nu vei fi dezamăgit.

PS: Nu am menționat nimic despre Mind Architect pentru că a devenit foarte cunoscut în România. Dacă nu știi ce este Mind Architect, îți recomand să începi de acolo, înainte de a aborda oricare din cele trei resurse menționate aici.

Cu prietenie și optimism,
David