Stupid este cum îți găsești pacea în durere și cum mereu apelezi la o depresie de-o noapte pentru a te simții bine a doua zi deoarece tu ști că momentele depresive la tine nu durează. Victimizarea e principala armă cu care tot înaintezi în speranța că o să atragi atenția, dar ceea ce nu ști este faptul că nu ai nevoie de dramatizare pentru a fi plăcut de către ceilalți sau pentru a fi, de ce nu, în centrul atenției.
Îți place sau cel puțin consideri că dacă totul s-ar sfârși ar fi mai bine și asta pentru simplu fapt că ar fi mai ușor, alt motiv în mod sigur nu ai, sau poate că un nou început te-ar ajuta, dar au fost atât de multe noi începuturi încât până și tu ai încetat să le mai contorizezi. Ce ar fi să nu te mai gândești la nimic, să nu te mai gândești la lucrurile care vin din exterior și nici măcar la ceea ce izvorăște din interior, pur și simplu să te lași dus de val și să faci lucrurile pe măsură ce acestea apar, să urmezi cursul în amonte al lucrurilor, pentru că sus este unde vrei să ajungi, nu?
Iubești energiile negative ce te acaparează și asta se observă în atitudinea pe care o ai, poate că de aici ar trebui să înceapă schimbarea, altfel să nu te miri cum un simplu ceai ar putea devenii o cafea amară căreia să îi simți gustul tot restul zilei. Se spune că atragi ceea ce ești, nu ceea ce cauți, astfel dacă tu ai o atitudine ce lasă de dorit, vei atrage oameni cu o atitudine ce lasă de dorit pentru că până la urmă totul se oglindește. Fiecare acțiune, gest, mimică se oglindește în persoana cu care interacționezi, iar aici pot spune că prin oglindire poți ajunge să faci fericite persoanele din jurul tău. Se spune că te poți hrăni cu fericirea altora, mai exact fericirea lor se oglindește în tine prin tot ceea ce ei întreprind.
Și până la urmă pentru ce atâta agitație? Consideri că cu cât te agiți mai mult cu atât lucrurile vor ieși mai bine, dar simplitatea ce are? Din punctul de vedere al unora, simplitatea are rolul de a complica lucrurile pentru că din moment ce nu alegi simplitate, alegi dificultate. Vrei ca lucrurile să îți meargă pe dos, vrei ca totul să nu îți iasă ca apoi să te chinui și mai mult în găsirea altor oportunități pentru rezolvarea problemelor nou apărute. Iți place să te chinui și poate chiar ești masochist, dar ai grijă să nu ajungi să îi chinui și pe ceilalți.
Și ajungi să te relaxezi în cele din urmă sau cel puțin ăsta ar fi cursul normal al acțiunii. Se presupune că te maturizezi îndeajuns de mult încât să vezi inițial simplitatea lucrurilor și să o accepți așa cum este, dar cine știe, poate că maturizarea nu este pentru toți, poate că multora dintre noi încă ne place gustul amar al cafelei în schimbul gustului unui ceai dulce-amar de fructe de pădure, sau poate …
