Care este perspectiva ta asupra lucrurilor ce te înconjoară? Mai exact, care e perspectiva ta asupra vieţii pentru că până la urmă ea ne înconjoară? Oriunde te-ai uita observi lucruri pline de viaţă, fiecare colţ e plin de lumină şi culoare, trebuie să începi să conştientizezi asta.
Negativist? Optimist? Pesimist? Realist? Oportunist? Tu din ce unghi priveşti propriu-ţi univers? Dar pe al altora? Optimismul şi oportunismul, din punctul meu de vedere, oferă cea mai bună perspectivă asupra lucrurilor, chiar dacă asta înseamnă să te arunci cu capul înainte de fiecare dată când ai ocazia, indiferent cât de sifonat vei ieşii de acolo, tu încă să observi partea bună a lucrurilor. Pe lângă asta capeţi mult mai multă experienţă decât dacă ai avea o atitudine prin care să negi orice, prin care să dai toate lucrurile de-o parte, o atitudine prin care să te izolezi.
E foarte greu să îţi menţii moralul sus pentru mult timp, aici intervine negativismul, pesimismul şi realismul. Începi să gândeşti mult şi să te îngrijorezi pentru orice, începi să te agiţi şi poate chiar să te implici în ceva ce nu ţi-ai fii dorit. Dacă eşti o persoană ce duce lucrurile la extrem şi ai o viziune complexă asupra imaginilor, vei ajunge să te deplasezi de la agonie la extaz în doar câteva momente.
Nu e nimic greşit în a gusta din fiecare, e absolut normal şi uman să simţi emoţiile din ambele puncte de vedere, e normal să fii dezamăgit dar totodată entuziasmat, atât timp cât reușeşti să te menţii deasupra liniei de plutire şi şti să depăşeşti totul cu brio, gustă din fiecare cât de mult vrei.
