Nu putem să facem un lucru până nu ni se confirmă că acel lucru este bun și că nimic rău nu se poate întamplă în urma întreprinderii lucrului respectiv, nu ne putem îmbrăca așa cum ne place până nu ni se confirmă că arătăm bine în respectivele haine, nu putem avea prietenii pe care il vrem până când nu ni se confirmă că respectivele persoane sunt îndeajuns de bune pentru noi, mai exact nu putem trăii viața pe care vrem s-o trăim până nu ni se spune cum s-o facem.
Avem neapărată nevoie de părerile celorlalți, de fapt ne hrănim cu asta și oricât de originali am încerca să fim, ajungem să alegem ce ceilalți ar alege, ajungem să facem ce ceilalți ar face, ajungem să facem parte dintr-o turmă și să nu ne mai diferențieze nimic. Cu toții avem capacitatea de a face ceva original doar că nu muncim din punctul ăsta de vedere, luând în considerare faptul că ne este mai ușor ca la decizii precum alegerea unei culori să cerem părerea altcuiva și să ținem cont de ea până la sfârșit, indiferent că acea culoare ne caracterizează sau nu.
Originalitatea și creativitatea dispar odată cu încrederea pe care o avem în noi înșine pentru că atât timp cât simțim nevoia de confirmare în legătură cu ceea ce vrem să facem și aceasta nu este conform așteptărilor noastre vom ajunge să credem că ceea ce doream să întreprindem poate nu e atât de strălucit precum credeam. E ca și cum am trăi într-o lume în care propriile decizii ni sunt controlate de o personalitate din exterior, una care ne manipulează și se distrează pe seama noastră atât de mult cât își dorește. Cum ar fi să inversăm rolurile și să controlăm această personalitate?
Ajungem să alegem părerile altora pentru că ne pasă prea mult de părerile altora, ba chiar le considerăm mai importante decât propriile păreri și oricât de stupid ar suna asta este adevărat. Facem cum vor ei, indiferent că sunt sau nu apropiați, și ne lăsăm manipulați într-un mod imatur de conștient. Cea mai multă putere de acțiune o au părerea persoanelor iubite pentru că cu cât ne pasă mai mult de o persoană cu atât ceea ce spune este mai important, dar asta nu înseamnă că ar trebui să ne sinucidem sau să mâncăm rahat, nu? Asta nu înseamnă că odată ce ești într-o relație tot ceea ce aveai tu de zis de fapt, prin cine știe ce metoda miraculoasă, este exact ce are partenerul de spus, nu?
Ce ar fi să ne luăm propriile decizii? Cum ar fi să facem ce ne place, să îmbrăcăm ce ne place, să ne petrecem timpul cu cine ne place? Nu are rost să vă spun cum ar fi, cel mai bine este s-o simțiți pe propria piele, dar totuși vă pot spune că este un sentiment apropiat de cel de libertate pură. Și ca o regulă generala: tu ești cea mai importantă persoană din viața ta.
