Pornesc acest articol de la ideea că prostia ne înconjoară pe noi toți. Însă-i doar o idee prin care nu facem nimic altceva decât să judecăm punctul evoluției în care se află ceilalți.
Îmi aduc aminte că la un moment dat scriam un articol pe care-l numeam „Prostia-i doar o etichetă”. Atunci spuneam ce ar trebui să faci pentru a nu mai eticheta fiecare om ca fiind prost când nu-ți convine ceva la el.
În articolul de astăzi vreau să vorbesc despre asimilarea informației, astfel încât să rezonezi cu înțelegerea și acceptarea.
Cele două tipuri de acțiuni: a judeca sau a înțelege și accepta
Te-ai gândit vreodată de ce judeci oamenii din jurul tău?
Adică, pe bune. Să-ți iei câteva minute din timpul tău și să te întrebi, cu adevărat, de ce faci asta. Dacă nu, fă-o acum și fi foarte sincer cu tine.
Îi judeci pentru că e amuzant? Îi judeci pentru că te face să te simți superior lor? Îi judeci pentru că dacă le menționezi defectele te face să uiți de ale tale?
De fapt, eu cred că îi judeci pentru că așa ai fost învățat.
Însă nu ai fost învățat în sensul că te-a luat cineva de mână și te-a trecut printr-un curs numit „Cum să-i faci pe alții să se simtă prost în 30 de secunde”. În niciun caz.
Mai bine zis, ai preluat (fără ca tu să vrei în mod special) de la cei apropiați ție, faptul că a judeca este corect. Este lucrul pe care este bine să-l faci.
Gândește-te la părinții tăi (de obicei de acolo învățăm cele mai multe lucruri) sau la cei mai buni prieteni pe care îi ai. Sunt sigur că dacă tu ai obiceiul să-i faci pe cei din jurul tău proști, atunci și părinții sau prietenii tăi fac asta cu cei din jurul lor. Poate că nu folosesc cuvântul „proști”, însă critica există.
Cele 3 momente esențiale ale vieții tale
În cartea „Mecanismele Subconștientului” vorbesc pe larg despre aceste trei momente.
Primul moment: cel în care ne naștem. Este momentul în care toți suntem egali și în care toți suntem la fel. Fix acea secundă în care ne-am născut este o secundă a egalității.
Momentul al doilea: cel în care ne alăturăm familiei. Este momentul cel mai important al vieții noastre pentru că familia este cea care urmează să ne ghideze către ceea ce vom deveni în viață.
Tot ceea ce știm (de la cum să ținem o furculiță în mână atunci când mâncăm, până la cum să zicem „salut” sau să dăm noroc) învățăm de la ei.
Partea mai puțin bună apare atunci când această informație, pe care o preluăm de la părinți, nu ne este de folos. Nu ne ajută să ne atingem obiectivele (sociale, personale, profesionale, etc). Și de obicei nu ne ajută pentru că și părinții noștri au preluat-o de la bunicii noștri, iar ei au preluat-o de la străbunicii noștri. Și așa mai departe. Astfel, învățăm (fără să vrem) o informație veche de sute de ani.
Momentul al treilea: cel în care ar trebui să schimbăm lucrurile. Acesta este momentul în care conștientizăm ce nu funcționează și facem schimbarea.
Dacă judeci, în mod sigur te afli în momentul al doilea
Și vei ieși din acel moment doar prin conștientizare.
Însă, înainte de a conștientiza că ceilalți nu sunt proști, trebuie să conștientizezi altceva. Trebuie să conștientizezi că tu ai învățat să faci lucrurile greșit.
Conștientizează că felul în care ai învățat să faci lucrurile nu te ajută să ai atât de mulți prieteni precum ți-ai dori, nu ai jobul pe care ți l-ai dori sau nu ai experiențele pe care ai vrea să le trăiești.
Schimbarea nu o să înceapă niciodată cu ceilalți. Ceilalți vor rămâne (cel mai probabil) la același nivel. Schimbarea pornește de la tine și de la felul în care alegi să vezi lucrurile.
Același tipar observat în societate
1. Șeful care e un imbecil
Dacă ai fost angajat și ai avut un șef imbecil, atunci sunt sigur că ai fi vrut să îi dai măcar câteva șuturi în fund.
Însă, el nu era imbecil. Poate că se uita mereu urât la tine. Poate că favoriza pupincurismele. Poate că nu dădea doi bani pe efortul tău. Poate că era un arogant și se considera superior tuturor.
Cu toate acestea, făcea ceea ce a fost învățat să facă.
Atunci când s-a angajat în respectiva firmă, poate a fost un om timid care voia doar să învețe să facă lucrurile cât mai bine. Însă, a avut același exemplu de „șef imbecil” și fără să vrea și l-a însușit.
2. Profesorul prea exigent care vrea să înveți tot
Ei bine, sunt sigur că l-ai avut. Tu erai pasionat de fizică, iar la chimie era proful ăla tâmpit care nu știai ce are cu tine. Urai chimia și, prin urmare, îl urai și pe el.
Însă, pun pariu că profesorul a trecut prin exact aceeași situație când era la vârsta ta. La rândul lui a avut o pasiune pe care dorea să și-o manifeste într-un domeniu, însă era împins de la spate să facă lucruri care nu-i plac. Și a crezut că așa-i corect.
Așadar, acum nu face nimic mai mult decât să dea lucrurile mai departe cum consideră el că e mai bine.
(CLIȘEU) Schimbarea începe cu tine
De fapt, schimbarea chiar începe cu tine.
Așa cum spuneam, ceilalți nu devin mai inteligenți peste noapte. În schimb, dacă înțelegi și accepți lucrurile, tu te vei schimba. Vei deveni mai relaxat și în loc să te concentrezi pe lipsurile celuilalt, te vei concentra pe evoluția ta.
Mai mult de atât, vei realiza că ceilalți nu sunt proști.
Vei realiza că ceilalți sunt, la fel ca și tine, pe o treaptă a evoluției. Doar că, pentru simplul fapt că suntem unici, și treptele evoluției sunt unice. Iar momentele în care vei întâlni persoane pe aceeași treaptă a evoluției ca a ta, acela va fi un moment rar, chiar unic.
