Nu poţi să ajungi să fii flexibil fără ca măcar o dată să te dezmembrezi, fără ca măcar o dată să fii lovit atât de tare încât să nu-ţi mai conştientizezi componentele vitale ale organismului.
Flexibilitatea înseamnă să poţi să învălui fiecare lucru care te înconjoară, fiecare acţiune pe care o întreprinzi să fie absorbită de a ta aură proprie, să îi conferi valoarea pe care tu o deţii. E ca şi cum ai clona doar o parte din tine, doar acele bucăţi care îţi definesc caracterul, acele bucăţi care te definesc ca persoană; pe scurt e ca şi cum ţi-ai clona partea spirituală şi cea nematerială (aceea care nu se vede, cea nepalpabilă) şi le-ai ataşa fiecărui lucru sau obiect din universul tău până când acesta ar căpăta acea aură specifică ţie.
Aş putea spune că mai sus am definit flexibilitatea interioară pentru că lucrurile devin interesante atunci când încerci să propagi acele “bucăţi” clonate în universul altora, influenţând tot ceea ce îi înconjoară pe ceilalţi, conferind activităţilor lor acea aură specifică ţie, tu devenind flexibil din punct de vedere exterior.
Înainte de toate trebuie să experimentezi, să experimentezi cum toate acţiunile altora le influenţează pe ale tale, sau mai bine zis cum ceea ce te încojoara dispune de aura altora. E cam singura metoda prin care poţi învaţa, dar ca să poţi învăţa trebuie să conştientizezi prezenţa deciziilor celorlalţi în acţiunile tale.
Crezi că dispui de multă flexibilitate? Urmăreşte caracteristicile următoare şi conştientizează-le, ţine-le minte şi observă cât de mult ai parte de fiecare din ele: meticulozitate, control al limbajului trupului, gândire strategică (cel puţin cinci paşi următori înainte de a lua o decizie), privire şi voce pătrunzătoare, limbaj adecvat (să şti să spui ce trebuie atunci când trebuie).
De acum în colo fii mai atent cu tine şi la tot ceea ce întreprinzi, învaţă să te controlezi. Unii spun ca manipuleaza, mie-mi place să spun că sunt flexibil.
