Trăiești în iluzia că lumea are nevoie de tine ca tu să o salvezi? Atât de mult încât să îți ignori propriile nevoie ca să salvezi lumea? Nu, lumea nu are nevoie de noi și se descurcă foarte bine fără noi.
Dacă, în acest moment, te oprești din orice ai face pentru a salva lumea, lumea va fi ok.
Știu că sună puțin dur și că poate fi dificil să o accepți. Însă va fi dificil să accepți această idee dacă tu ai o nevoie puternică interioară să salvezi lumea.
Lumea nu are nevoie de ajutorul tău și ar trebui să încetezi să mai folosești acest ajutor pe post de scuză ca să continui să îți ignori sănătatea, cariera, familia, și prietenii.
Prietenul care folosea lumea ca scuză
Obișnuiam să am un prieten care prioritiza pe oricine altcineva numai pe el nu. În același timp, avea o viziune foarte mare și idealistică despre construirea unui adăpost pentru oamenii străzii și să aibă grijă de ei.
Am fost prieten cu el timp de 4-5 ani și uitându-mă în urmă la timpul petrecut împreună, în cei 4-5 ani nimic nu s-a schimbat. Era în continuare concentrat pe ceilalți și încerca să salveze lumea. Însă, în același timp, nu aloca niciodată resurse pentru nevoile lui.
Îmi aduc aminte că își dorea să construiască o școală de dans unde să învețe oamenii să danseze. Îmi aduc aminte că voia să învețe programare ca să construiască o platformă digitală unde dansatorii să se poată cunoaște. Era atât de concentrat pe salvarea lumii încât lumea sa a fost lăsată trecutului.
În timp ce este fantastic să îi ajuți pe ceilalți (și vreau să te încurajezi să faci asta), a îți ignora propriile nevoie nu e tocmai sănătos.
Ar trebui să ajuți atât de mulți oameni cât îți dorești să ajuți, doar nu uita de tine.
Ai grijă de tine prima dată și, după ce te asiguri că ești fericit cu tine, concentrează-te pe restul lumii.
Altfel, vei rămâne blocat într-un spațiu în care vei avea visuri și aspirații mari, fără resursele necesare să ajungi acolo, pentru că ai ales să nu îți aloci resursele de care ai nevoie. La fel ca prietenul meu, care visa prea mult la adăpost, școală de dans, și platforma digitală, însă nu și-a oferit atenția de care avea nevoie.
Partea mai puțin bună atunci când încerci să salvezi lumea
Gândește-te la toate lucrurile pe care vrei să le faci.
Poate că vrei să scrii o carte. Poate că vrei să călătorești și să vizitezi 50 de țări. Poate că vrei să setezi un nou record mondial. Orice îți dorești, gândește-te la el și imaginează-ți-l.
Și continuă să ți-l imaginezi.
Cum se simte? Cum te simți știind că lucrul respectiv face parte din viața ta?
Pun pariu că e un sentiment fantastic.
Acum revino la momentul prezent, unde acel lucru lipsește din viața ta. Imaginează-ți că vei muri la vârsta de 80 de ani fără să fi făcut lucrul respectiv.
Aceasta este partea mai puțin bună când încerci să salvezi lumea. Te concentrezi prea mult pe ce este important pentru ceilalți și ignori ce este important pentru tine. Și ignori atât de multe din nevoile pe care le ai că, eventual, vei ajunge bătrân fără să ai în viața ta lucrurile pe care voiai să le ai.
Va implica regret, tristețe, disperare, nebunie, și suferință. Vei fi bătrân și viața ta va fi un chaos pasiv, dorindu-ți să fi făcut mai multe însă cu o realitate care descrie fix opusul.
Vei fi fericit doar salvând lumea?
Atunci când realizezi că folosești salvarea lumii ca scuză pentru ignorarea propriei persoane, consider că aceasta este o întrebare foarte importantă.
Vei fi fericit doar salvând lumea?
Atât timp cât ignorarea propriei persoane nu îți aduce suferință. Atât timp cât nu vei ajunge niciodată să te întrebi „Ce ar fi fost dacă?”. Atât timp cât nu te vei aștepta ca lumea să te salveze pe tine.
Atât timp cât salvarea lumii este un lucru autentic, atunci să salvezi lumea nu este un lucru rău.
Însă dacă ai tot felul de lucruri pe care vrei sa le faci, atunci să le prioritizezi (și să te prioritizezi pe tine odată cu ele) nu este un lucru rău. Așa că schimbă ceva și acordă atenție nevoilor tale.
Înainte să salvezi lumea, oferă-ți atenția de care ai nevoie
Concentrează-te pe sănătatea ta emoțională, mintală, și fizică. Concentrează-te pe cariera ta, abilitățile tale, și obiectivele tale. Concentrează-te pe familia, prietenii, și relațiile tale.
Înainte să salvezi lumea, prioritizează persoana care îți oferă toate lucrurile de care ai nevoie: tu.
Paradoxul este că nu există nicio lume de salvat dacă nu există nimeni să o salveze. Dacă nu ai grijă de tine, nu vei putea să ai grijă de cei din jurul tău. Iar dacă toată lumea are grijă de toată lumea, atunci nu este nevoie ca tu să ai grijă de restul lumii.
Așadar, salvezi lumea prin faptul că ai grijă de tine.
Să îți oferi atenție nu înseamnă să fii egoist
Să îți oferi atenție înseamnă să te prioritizezi.
Poți în continuare să îi ajuți pe ceilalți. Poți în continuare să salvezi lumea. Poți în continuare să influențezi viețile celorlalți.
Însă înainte de toate acestea, oferă-ți ție atenție. Concentrează-te pe ce ai nevoie și ce îți dorești, iar apoi împărtășește aceste lucruri cu restul oamenilor.
Să fii egoist nu înseamnă să te prioritizezi.
Să fii egoist înseamnă să ai rezultate și să nu le împărtășești cu cei din jurul tău. Să fii egoist înseamnă să ajungi de succes și să îți ignori prietenii care au încercat să își monetizeze pasiunea însă nu au găsit încă o cale.
Nu ești egoist când îți acorzi atenție.
Când îți acorzi atenție, ești îndeajuns de curajos să te oprești din a îți ignora propriile nevoi și să spui că ești o prioritate pentru tine.
Ce te face să continui să te ignori?
De ce te concentrezi atât de mult pe a salva lumea?
Ce te face rezistent la a îți oferi ție atenția de care ai nevoie?
Când te uiți la viața ta și la felul în care este viața ta acum, cum crezi că se vor îmbunătăți lucrurile dacă tot ce faci este să salvezi lumea?
Cu prietenie și optimism,
David