Cine ești tu dincolo de job, relații, și rezultate?

Aceasta este o întrebare unde cuvintele nu au un răspuns. Cine ești tu este mai mult decât cuvintele pot exprima și răspunsul se află dincolo de cuvinte.

Oamenii se identifică puternic cu titlul pe care îl au la muncă și cu responsabilitățile de acolo. Cu relațiile lor și cu orice se întâmplă în familie. Cu rezultatele lor și cu eforturile asociate acestor rezultate.

Însă asta este tot ce ești?

Ce se întâmplă când nu ai un job, nu ai relații, și nici rezultate?

Pentru majoritatea oamenilor, apare o criză de identitate.

Când nu știi ce faci pentru a câștiga bani sau nu faci nimic, când nu ai prieteni, colaboratori, sau partener de viață, și când nu ai parte de rezultate, ajungi să fii mai aproape de cine ești cu adevărat.

Toate acestea sunt doar imagini cu tine pe care le tot privești.

Ai o imagine cu tine la locul de muncă, la care te uiți săptămânal, de luni până vineri. Uneori mai mult de atât.

Ai o imagine cu prietenii tăi și partenerul de viață la care te uiți mereu când vrei să te simți bine și să scapi de rutina job-ului.

Ai, de asemenea, o imagine cu rezultatele tale, care sunt experiențele tale din trecut (orașe pe care le-ai vizitat, maratoane alergate, cărți pe care le-ai citit, festivaluri la care ai mers, etc) la care te uiți când vrei să faci ceva nou.

Însă niciunul din aceste lucruri nu sunt cine ești tu.

Conștientizarea te poate duce mai aproape de răspuns

În timp ce nu ești nimic din aceste lucruri, a deveni conștient de faptul că nu ești niciunul din aceste lucruri te poate aduce mai aproape de răspunsul pe care îl cauți.

Însă conștientizarea este complicată și îți voi împărtăși imediat paradoxul conștientizării. Ai nevoie de conștientizare până într-un punct iar apoi aceasta nu mai este necesară.

Conștientizarea te poate duce mai aproape de cine ești tu decât o pot face cuvintele, însă este de asemenea limitată.

Când ești conștient că ești mai mult decât cuvintele pe care le folosești pentru a te descrie, ajungi mai aproape de cine ești tu. Însă conștientizarea nu te poate duce mai departe de atât.

Conștientizarea nu te poate ajuta să descoperi cine ești, însă poate elimina stratul de cuvinte care blochează accesul la cine ești tu.

De îndată ce devii conștient de felul în care cuvintele îți influențează realitatea și te decizi că nu mai vrei acest lucru, trebuie să faci încă ceva.

Să fii prezent în experiență este răspunsul pentru cine ești tu

Pentru o secundă, imaginează-ți că acum mănânci o înghețată. Are aroma ta favorită, este delicioasă, și din moment ce a trecut mai mult de un an de când ai mâncat ultima înghețată, te bucuri cu adevărat. Ai putea spune că în acel moment ești fericit.

Continuă să te imaginezi în acel moment. Termini de mâncat înghețata și te duci către alte activități pe care le ai planificate pentru ziua respectivă. Te întâlnești cu un prieten pe stradă și îi spui că ești foarte fericit pentru că doar ce ai mâncat o înghețată.

Însă ești fericit?

În acel moment, fericirea despre care vorbești este conectată la o experiență care nu mai face parte din momentul prezent. Erai fericit când ai mâncat înghețata și poți să fii în continuare fericit pentru că ți-ai întâlnit prietenul, însă nu mai ești fericit datorită înghețatei.

Imaginea pe care o ai, cu privire la înghețată, este doar o amintire din trecut și folosești această amintire pentru a crea convingerea că ești fericit în momentul prezent. Însă fericirea în sine a trecut și pentru că te forțezi să trăiești ceva din trecut, te deconectezi de la momentul prezent.

Cine ești tu este mai mult decât rolurile pe care le ai

Să presupunem că job-ul tău este să gătești mâncare și că ai început să gătești mâncare cu mai mult de 10 ani în urmă.

Ești un bucătar? Ce te face să fii bucătar?

Sunt cunoștințele tale despre a folosi ingrediente în feluri diferite? Este experiența ta de gătit mai mare de 10 ani? Sunt oamenii care au mâncat mâncare gătită de tine și care ți-au spus că ești un bucătar fantastic?

Dacă ești un bucătar în Roma, într-un restaurant Italian, a nu știi nimic despre mâncarea Japoneză te face un bucătar mai puțin bun?

A fi capabil să gătești mâncare Italiană este o abilitate pe care o ai, iar această abilitate este conectată la un rol pe care îl ai. Însă ești mai mult de atât.

Cu toții jucăm tot felul de roluri în fiecare zi și greșeala pe care o facem este să ne identificăm cu rolurile noastre. De îndată ce ne identificăm cu ce facem, ce știm, și cum ne simțim, creăm o cutie în care alegem să trăim. Această cutie se numește „realitate”.

Când ne identificăm cu rolurile noastre, creăm convingeri în jurul lor. Și folosim aceste convingeri pentru a pedepsi oamenii care nu au aceleași convingeri cu ale noastre sau îi premiem pe cei care au aceleași convingeri cu ale noastre.

Paradoxul conștientizării

Îți povesteam mai devreme despre importanța conștientizării pentru a te putea deplasa dincolo de cuvinte.

Folosim cuvinte pentru a descrie orice simțim sau orice facem. Folosim cuvinte pentru a descrie ce observăm. Folosim cuvinte pentru a descrie pe orice și oricine.

Când devii conștient de ceva, ai tendința de a folosi cuvinte pentru a descrie acea conștientizare. Este instinct pur.

Însă acolo apare dificultatea.

Trebuie să devii conștient pentru a te muta dincolo de vocabular, nu pentru a reveni la el. Trebuie să devii conștient pentru a sta în momentul prezent în orice ai face, în loc să folosești cuvinte care descriu ce ai făcut ca o reprezentare a momentului prezent.

Orice putem spunem despre momentul prezent nu descrie momentul prezent.

Dacă mănânci un fruct și descri acțiunea în timp ce mănânci, nu vorbești despre momentul prezent pentru că nu mai mănânci, ci descri acțiunea de a mânca.

Scopul conștientizării este să te ajute să devii experiența pe care o ai. În schimb, majoritatea oamenilor folosesc conștientizarea pentru a descrie ce a fost la un moment dat momentul prezent.

Dincolo de conștientizare este un zid subțire care îți separă identitatea de realitate

Pentru un minut, uită-te în jurul tău.

Ia-ți un minut și uită-te în jurul tău.

Pentru orice vezi, ai cuvinte care descriu ceea ce vezi. Nu există nimic pe care să îl vezi și să nu îl poți descrie.

Când folosești cuvinte pentru a descrie ce vezi, îți creezi identitatea.

Ce se întâmplă dacă îți închizi ochii?

Nimic. Poți în continuare să vezi toate lucrurile din jurul tău pentru că atât de puternic te identifici cu ce există în jurul tău.

Însă de îndată ce renunți la cuvinte, trăiești realitatea. Trăiești totul așa cum este, nu așa cum îl descrii tu.

Având în vedere lumea în care trăim, aceasta este provocarea cea mai mare de care vei avea parte: să îți trăiești viața fără să descrii nimic nimănui, nici măcar ție.

Cu prietenie și optimism,
David